22 mai 2020
33477
Planul prezintă o vedere de sus, 2D, a apartamentului, cu pereți, ferestre, uși, cote și alte detalii. Scopul lui e să prezinte suprafețele, spațiile și poziționarea obiectelor de mobilier. Arh. Patricia Laslau descrie planul de amenajare ca pe un instrument de comunicare între arhitecți și beneficiari.
„Planul e o reprezentare a spațiului văzut de sus, ca și cum acoperișul clădirii ar fi fost îndepărtat, folosit pentru a înțelege zonele, aspectul camerelor și, atunci când este folosit corect, pentru a înțelege mai bine spațiul.”
Arhitecta ne arată ce elemente poate conține un plan și cum le citești pe fiecare în parte:
1. Scara desenului
Scara este utilizata pentru a măsura planul și este exprimată în metri. Pe plan, o gasești de cele mai multe ori într-un colț al desenului, sub forma unei mici bare gradate și numerotate. Ai auzit cu siguranță arhitecții vorbind despre planurile „unu la două sute”, „unu la o sută” sau „unu la cincizeci”. Acești termeni sunt doar alte modalități de a vorbi despre scară: pe un plan 1:100, de exemplu, un centimetru de pe hârtie reprezintă o sută de centimetri (un metru) din realitate. Cu cât numărul de după 1 este mai mic, cu atât scara planului este mai aproape de realitate (1:1).
2. Orientarea
La prima vedere, poate părea inutil să știi unde se află nordul în raport cu clădirea; orientarea este însă instrumentul cel mai valoros pentru a descoperi expunerea la soare a locuinței. Iată regula de aur: fațadele sudice sunt cele mai însorite, în timp ce fațadele nordice primesc cea mai redusă cantitate de lumină. Soarele răsare în est și apune în vest – așadar orientarea te ajută să descifrezi ce camere vor fi însorite pe parcursul zilei. Prin urmare, o expunere sudică va fi ideală pentru camerele de zi (living sau bucătărie), iar dormitoarele vor fi amplasate mai degrabă spre nord.
3. Intrarea
Cel mai ușor e să găsești pe un plan intrarea, care este marcată, de obicei, printr-o săgeată neagră solidă. Identificarea intrării te ajută să înțelegi cum te apropii de locuință: ce vezi când intri în casă? Un lung coridor întunecat? Sau un spațiu deschis și luminos, cu o vedere frumoasă?
4. Pereți, ferestre și uși
Pe un plan, pereții sunt reprezentați, cel mai adesea, prin linii mai groase, pline sau goale. Pereții exteriori sunt reprezentați de linii mai largi, în timp ce pereții interiori sunt mai subțiri. Uneori, poți găsi pereți mai groși în interior: în majoritatea cazurilor, reprezintă ziduri portante, containere ale structurii.
Ferestrele sunt desenate ca discontinuități în perete, mai subțiri și mai puțin întunecate decât pereții. Cele care se deschid prin glisare sunt reprezentate de mai multe linii. Ușile sunt simbolizate prin sferturi de cerc, care reprezintă direcția în care se deschid. Când te uiți la un plan, pune întrebările potrivite, pentru a evita surprizele neplăcute: Poți deschide complet ușa dacă așezi biroul în camera respectivă? Holul este blocat de ușile dulapului sau dormitorului?
Planul unui apartament de 3 camere dintr-un ansamblu din București.
5. Scările
Desenul scării conține informații despre numărul de trepte, dimensiunile treptei și contratreptei. Scările sunt elemente de construcție complexe, care se proiectează după reguli stricte și necesită atenție sporită la execuție.
6. Mobila
De ce este redat mobilierul într-un plan, dacă tu cumperi apartamentul nemobilat și îl amenajezi cum vrei? Canapelele, fotoliile, mesele și paturile redate pe planuri au rol informativ, reprezintă o sugestie care sa îți permită să înțelegi dimensiunile spațiilor. Verifică acuratețea informațiilor: Dormitorul poate găzdui un pat matrimonial sau este făcut pentru un singur pat? Poți pune masa în sufragerie pentru a avea mai mult spațiu?
Arhitectele de la Miso Architects te sfătuiesc să ai în vedere suprafața totală utilă raportată la numărul camerelor și la nevoile tale: „am avut, de exemplu, apartamente cu aceeași suprafață de 80 mp cu 3 camere, cu 3 camere pe 2 niveluri sau cu 4 camere; este esențial ca împărțirea să corespundă nevoilor tale”, spune arh. Sorana Leru.
Și designerul Alina Enica de la Magic Interiors Constanța crede că este foarte important să ne uitâm la suprafața utilă, nu la cea construită. Separarea zonelor este un alt detaliu important: de multe ori spațiile sunt mari, dar nu pot fi fructificate și degeaba avem mult spațiu dacă nu este bine gândit și împărțit.
Dacă ai un open space, de exemplu, verifică dacă suprafața alocată în planul bucătăriei deschise corespunde cu cea a unei bucătării închise. Este posibil ca dimensiunea camerei să fie prea mică pentru bucătarie+living+dining.
Într-o amenajare de interior se ia în considerare suprafața utilă pentru că aceasta reprezintă de fapt spațiul în care poți crea ambientul: „Atunci când citim un plan de amenajare este important să înțelegem funcționalitatea lui. În acest sens trebuie acordată o atenție sporită compartimentării sale, mai ales în cazul apartamentelor”, sustine arh. Cristiana Nitu de la Acentric Design, Constanța.
Nu vrei să intri din hol direct în dormitor sau să treci prin bucătărie ca să ajungi în baie.
Într-un plan de amenajare, este important să ne uitâm la dimensiuni și suprafețe, la geometria spațiilor și la poziționarea golurilor (uși și ferestre), consideră designerul Natalia Beleva de la Cocoon Home. La fel de importante sunt și grosimea pereților și, desigur, ce materiale au fost folosite.
Planul unui apartament de 3 camere dintr-un ansamblu din București.
Pentru arh. Hajni Ilyes de la Spatiograf, cel mai important aspect dintr-un plan este identificarea intrărilor/ieșirilor din casă, apoi poziția și dimensiunile ferestrelor. Nu vrei să aprinzi lumina pe timpul zilei ca să citești în living, de exemplu.
„Verifică dacă zona de zi este separată de cea de noapte (sunt apartamente în care din hol intri în dormitor – total greșit), ferestrele din fiecare cameră, etajul la care e amplasat apartamentul, grosimea și materialele pereților – ele îți arată dacă poți recompartimenta spațiile, și în ce fel, la nevoie”, completeaza arh. Mihaela Tampiza de la Miso Architects.
Planul de amenajare îți oferă viziunea completă a întregii amenajări. „Acesta trebuie clar înțeles de beneficiari pentru că din el derivă toate celelalte planuri de instalații definitorii implementării. Cel mai important aspect de clarificat în acesta ar fi fluxurile funcționale de utilizare a spațiului”, consideră arh. Cristiana Zgripcea.
Și arh. Andreea Marcu îți sugerează să identifici, în primul rând, pe un plan fluxurile de circulație și să le optimizezi, potențezi și integrezi în conceptul de design.
De exemplu, holul trebuie să fie suficient de larg încât să nu te ciocnești de partener atunci când el merge spre dormitor, iar tu către bucătărie.
Un mod util de a aborda planul este să începi cu elementele majore și să continui cu detaliile: „Verifică, în primul rând, care sunt încăperile care compun spațiul respectiv sau zonele funcționale principale, iar apoi încearcă să înțelegi cum se realizează circulația între acestea. După ce ai înțeles compartimentarea spațiului, analizează restul detaliilor și modul în care ele răspund corect fiecărei funcțiuni pe care o deservesc. Pasul doi îl reprezintă analiza mobilierului pe care îl citești în același mod, de la corpurile principale caracteristice fiecărei încăperi, la cele care vin în completarea lor”, spune designerul de interior Raluca Pavel de la Four Design.
Arh. Andreea Susman de la biroul Adas&More din Cluj-Napoca este de părere că, atunci când citim un plan, trebuie să urmărim dimensiunile obiectelor de mobilier (dulap, comoda, pat, canapea, masă, scaune, mobilă bucătărie etc.) și spațiul de circulație rămas între ele, astfel încât nici unul dintre obiecte să nu devină un obstacol pentru utilizatori.
Și designerul de interior Bogdan Irofte ne atrage atenția asupra poziționării și gabaritului mobilierului: „Chiar și 10 centimetri pot face diferența între a putea plasa în spațiul respectiv piesa de mobilier potrivită necesităților tale sau nu.”
Plan de amenajare – Designed by Freepik.com
Arh. Alexandru Bucur de la Interiology te sfătuieăte să ai mare grijă la ce propun dezvoltatorii în planuri.
„Chiar dacă pe schiță patul matrimonial, șifonierul și masa de machiaj încap toate lejer în dormitor, e posibil ca, în realitate, să constați că nu au loc. Asta se întâmplă deoarece obiectele de mobilier din plan pot să fie voit subdimensionate. Sfatul meu este să verifici fiecare dimensiune din plan și să trasezi pe jos, pe asfalt sau acasă, folosind o ruletă, conturul respectivei încăperi, cu tot cu forma, în mare, a mobilierului. Te va ajuta extraordinar de mult să înțelegi cât de mic sau de mare este spațiul propus în planuri.”
Pentru arh. Roxana Duma de la Design Life, Cluj-Napoca, orientarea este esențială: „Trebuie să te uiți la orientare în primul rând, deoarece lumina influențează, în mod major, orice tip de spațiu și trebuie să alegi funcțiunile corespunzător. Zona de zi (living, dining și bucătărie) ar trebui să fie orientată spre sud sau sud-est, deoarece acolo ai nevoie de spații primitoare și luminoase, în timp ce dormitoarele, băile și spațiile de depozitare pot fi orientate spre nord-vest sau chiar nord, deoarece aici nu ai nevoie în mod expres de lumină pe toată durata zilei. Mai există o opțiune atipică pentru dormitor, de a fi orientat spre est, pentru ca lumina să te trezească dimineața.”
Planul unui apartament de 2 camere dintr-un ansamblu din București.
Priveliștea este al doilea element important pentru Roxana, deși ea nu apare în plan. „Se spune că cei care nu au expertiză în domeniul imobiliar aleg apartamentele dupa numărul de metri pătrați, în timp ce profesioniștii aleg după priveliște.” După ce decizi dacă vederea merită ascunsă sau pusă în valoare, planul te ajută să vezi dacă mobilierul este orientat spre ea, ori canapeaua trebuie mai degrabă amplasată cu spatele la geam.
Spațiile de depozitare – amplasarea și mărimea lor – sunt al treilea element pe care îl analizează Roxana: „Dezvoltatorii, în ultimii ani, optează pentru a scoate aceste spații din gândirea apartamentului, fiind aproape inexistente locuințele noi care să aibă cămară. Deși avem spații de zi frumoase și spațioase, este extrem de important să avem spații de depozitare desemnate, proporționale cu mărimea apartamentului.”
Arh. Alin Rada de la Alter Ego Arhitect ne reamintește că „spațiul și amenajarea lui trebuie să aducă îmbunătățiri modului de viață și să asigure o desfășurare eficientă a activităților, generând acea stare de bine pe care ne-o dorim acasă.”
Din acest motiv, fiecare tip de spațiu trebuie amenajat corespunzător, luând în calcul diferite scenarii, pe termen lung sau scurt. Planul de amenajare te ajută să înțelegi în ce fel poți să profiți de spațiu și să îl optimizezi, mascând sau rezolvând eventualele probleme, dacă e cazul.
Sperăm că acest articol te va ajuta să citești corect de acum înainte orice plan de amenajare, pentru a te bucura din plin de spațiul potrivit pentru tine și nevoile tale. Iar dacă urmează să îți amenajezi locuința, află pe blogul nostru de ce planificarea este cea mai importantă etapă.
