13 februarie 2019
44019
Amenajarea unei bai mici este un proiect frecvent in practica designului de interior. Acesta poate fi parte a amenajarii unui apartament cu suprafata redusa sau poate viza o baie cu un caracter mai mult functional in cadrului unui apartament generos. Poate fi, de asemeni proiectul unei bai secundare in configurarea unei locuinte de standard ridicat.
Proiectul de amenajare a unei bai mici poate fi integrat unei configurari de ansamblu a locuintei sau poate constitui un proiect de sine statator. In ambele cazuri, acesta poate aduce o infuzie de prospetime si creativitate intr-un spatiu neasteptat.
Pentru amenajarea unei bai mici pot fi folosite mai multe principii generale ce privesc lucrul cu suprafete reduse. In mod particular, accentul pe functionalitate va fi mai pronuntat, datorita integrarii unor instalatii sanitare specifice. Componenta estetica este, la randu-i, importanta, pentru transpunerea structurii functionale intr-o ambianta atragatoare.
Maximizarea spatiului este dezideratul principal pentru proiectele de amenajare bai mici. Aceasta presupune atat dispunerea optima a obiectelor in spatiu, cat si alegerea unor forme si finisaje care sa amplifice perceptia spatiului.
In privinta cromaticii, se recomanda in general folosirea culorilor deschise. Aceasta nu trebuie insa privita ca o constrangere. La dorinta beneficiarului, culorile saturate pot fi de asemenea integrate intr-un mod agreabil, prin asociere cu detalii sau accesorii atent alese. Totodata, jocul cu lumina poate aduce un efect vizual atragator.
Un alt element estetic util in amenajarea unei bai mici este definirea unor linii compozitionale cat mai fine. Aceasta poate fi realizata atat prin designul obiectelor sanitare sau de mobilier alese, cat si prin modelarea suprafetelor: finisaje adecvate, reliefuri, planuri decalate etc.
Pentru o baie de mici dimensiuni, folosirea unor obiecte sanitare suspendate sau freestanding este optiunea cea mai potrivita. Astfel de obiecte lasa planurile peretilor sau pardoselii sa fie percepute fara intreruperi. Suprafetele se desfasoara liber in spatiu, creand impresia de fluiditate si de deschidere.
Un element inovator care isi aduce aportul pentru o astfel de perceptie este sistemul de dus fara baza, cu o rigola de scurgere integrata in pardoseala.
Daca se doreste totusi o cada, se poate apela la modele compacte de cazi freestanding.
In privinta lavoarelor, solutia de tip bowl apare ca o alegere deopotriva eleganta si adecvata unui spatiu mic. Suportul unui astfel de lavoar poate fi un corp suspendat sau sprijinit pe picioare fine, care ating discret pardoseala. Se poate opta si numai pentru un blat de suport al lavoarului. Acesta degajeaza mult spatiul si aduce eleganta atmosferei.
Un lavoar incastrat este, de asemeni, o optiune adecvata pentru amenajarea unei bai mici. Asociat unui corp de baza potrivit, acesta se va citi ca o singura piesa in compozitia generala a baii.
O amenajare reusita va imbina obiectele sanitare potrivite cu finisaje care sa le puna in evidenta si totodata, sa creeze propriile linii de design.
Un principiu “clasic” in lucrul cu spatiile mici este ca modelul grafic al compozitiei sa fie cat mai fin, cu cat mai multe subdiviziuni. La aceasta se adauga, insa, si principiul “vibratiei” suprafetelor: modelul tridimensional, gradul de reflectanta, efectul tactil. Fiind vorba de spatii mici, perceptia suprafetelor este una cat se poate de directa, iar contactul vizual si fizic unul imediat.
Modelele recente de placi ceramice exploreaza calitatile senzoriale ale produsului, propunand formule trimidensionale inedite: reliefuri texturate, elemente fatetate, asocieri luciu-opacitate. Aceasta creeaza o vibratie care extinde perceptia planului peretelui dincolo de limitele lui fizice.
Modelele “grafice” propun pe de o parte subdiviziuni bogat decorate in cadrul unei placi de dimensiuni mai mari. Pe de alta parte, intalnim alternante de forme si culori in compozitii de placi ceramice de mici dimensiuni.
Nu in ultimul rand, placile cu un anumit grad de luciu si reflectanta pot contribui la o deschidere a spatiului, prin extinderea perspectivelor oferite.
Oglinzile si sursele de lumina au un rol functional bine definit in cadrul amenajarii unei bai mici. Totodata, ele pot integra piesele amenajarii intr-o scenografie subtila care sa amplifice perceptia spatiului.
O oglinda poate functiona ca accent compozitional in relatie cu zona lavoarului. Poate insa functiona si ca plan compozitional, atunci cand acopera o suprafata mai mare sau chiar un intreg perete. In acest caz, este relationata cu punctul principal de perceptie al incaperii, pentru a dubla profunzimea imaginii oferite.
Sursele de lumina pot actiona “scenografic” atunci cand sunt dispuse in zone-cheie sau cand intervine o compozitie a mai multor elemente de iluminat. Dispuse intr-o nisa, sursele de lumina estompeaza limita dintre planurile peretilor si pardoselii/tavanului. Corelate cu un relief puternic al finisajului, acestea sporesc vibratia compozitiei si intensitatea perceptiei.
